Sura At-Tawbah 9:42
لَوۡ كَانَ عَرَضٗا قَرِيبٗا وَسَفَرٗا قَاصِدٗا لَّٱتَّبَعُوكَ وَلَٰكِنۢ بَعُدَتۡ عَلَيۡهِمُ ٱلشُّقَّةُۚ وَسَيَحۡلِفُونَ بِٱللَّهِ لَوِ ٱسۡتَطَعۡنَا لَخَرَجۡنَا مَعَكُمۡ يُهۡلِكُونَ أَنفُسَهُمۡ وَٱللَّهُ يَعۡلَمُ إِنَّهُمۡ لَكَٰذِبُونَ ﴿٤٢﴾
◉
Traducere
Dacă ar fi fost vreo treabă la îndemână ori o călătorie scurtă, te-ar fi urmat. Depărtarea li se păru însă chinuitoare şi prinseră a se jura pe Dumnezeu: “Am fi plecat cu voi, de-am fi avut putinţa!” Ei înşişi se pierd. Dumnezeu ştie că sunt mincinoşi.
Dacă ar fi fost un câștig ușor sau o călătorie scurtă, atunci ei [ipocriții] te-ar fi urmat, însă distanța li s-a părut lor prea grea și lungă. Și vor jura ei pe Allah[20]: „De-am fi putut noi, am fi purces laolaltă cu voi”, pierzându-se pe ei înșiși [prin jurăminte false], dar Allah Știe că ei sunt mincinoși.
Dacă ar fi fost un câştig uşor sau de o călătorie mai scurtă, atunci te‑ar fi urmat, însă distanţa li s‑a părut lor prea grea şi lungă. Şi vor jura ei pe Allah: „De‑am fi putut noi, am fi purces laolaltă cu voi!” Se pierd pe ei înşişi, căci Allah ştie că ei sunt mincinoşi.